14 martie 2009

Suflet de copil


O raza-nvie din albul soare,
Un gand mai bun si-o singura chemare,
A diminetii peste toate.
Doar gaze mici ce-nvaluie pamantul
Din verdele unui anotimp tacut,
Ce astazi ma priveste din trecut.
O carte veche citita lang-un batranel,
Din care frunze galbene si astazi pier.
Doar pagini numarate in litere pitite,
Si-un cantec invatat in cuvinte negasite.
Facand din imposibil,
Posibil si placut,
La varsta la care
Chiar toate s-au putut.
In ape se-oglindeste
Un suflet de copil,
Cu ochii de margele,
Ca roua de pe fire,atunci parca mai verzi.
Rasare-o alta cale dintr-o lumina vie,
Umbrita de fulgi negri,ai unei lumi tarzii.
Tarziu e-acum...
Desi e inca prea devreme...
Caci viata,noi ganduri pe drumuri ratacite,isi asterne.
Iar eu privesc spre toate
Si las un singur gand copilariei-
Sa mearga mai departe:
A-mbatranit si timpul
De cand esti doar in amintire!

Un comentariu:

Dragos Serban spunea...

frumoasa poezie!!